Digital Light Photography
Gospodarie Cherelus, jud. Arad, sec. 18
Gospodaria din Cherelus a fost adusa in muzeu în 1965, constituind o marturie a culturii romanesti din rasaritul Campiei Crisurilor. Cultivarea pamantului si cresterea vitelor au fost principalele ocupatii ale locuitorilor din zona. Încadrat de vaile raurilor Crisul Alb si Teuz, satul Cherelus a fost sistematizat in perioada stapânirii austro-ungare asupra Transilvaniei. In consecinta, asezarea s-a dezvoltat ca un sat compact, cu strazile paralele intersectandu-se perpendicular. Ansamblul gospodaresc este format din: locuinta si anexele gospodaresti: "istalaul" (sura cu grajd) si "gabanasul";constructiile sunt imprejmuite de un gard de nuiele stresinit cu spini.
Casa este construita pe o fundatie de piatra, peste care sunt asezate, talpa masiva si cununile de barne, din lemn de stejar.Peretii sunt apoi "brusiti" si lipiti cu pamant, in interior si exterior si varuiti. Acoperisul in doua ape, cu fronton francon, are invelitoare din stuf, batut in trepte.
Planul casei este format dintr-o tinda mediana, flancata de doua incaperi. camera "de parada" in dreapta si camera de zi cu zi,din stanga. In tinda sunt plasate vetrele celor doua sobe "oarbe", iar in camere se afla cuptoarele propriu-zise: unul tronconic, construit din nuiele fixate intr-o vatra de pamant si apoi lipite cu lut si celalalt, din camera "de parada" in forma unui trunchi de piramida, facut din chirpici. Fumul si scanteile vetrelor din tinda sunt captate de un horn din barne lipite, tot de forma unui trunchi de piramida, care are deschiderea in afara, prin acoperis.
Interiorul casei retine atentia atat prin piesele de mobilier cat si prin textilele decorative._Dintre piesele de mobilier, specifice zonei sunt lazile de zestre "cu spinare" (cu capacul curbat),lavitele lungi, cu spatar si dulapioarele de perete ("uiegare"). In camera de zi retine atentia patul "cu capac" ,imbracat in fastuase tesaturi de canepa si lana, amplu decorate, care-l izoleaza de restul incaperii, in mod asemanator patului baldachin.
Incaperile sunt decorate cu diverse tipuri de tesaturii viu colorate: stergare albe din bumbac cu capete alese, puse "roata prin casa" si "ponevile" de lana(cuverturi), asezate pe paturi. Ceramica smaltuita si nesmaltuita, verde si rosie, din centrele Halmagel si Leheceni, cat si icoanele pictate pe sticla, in stilul specific vestului Transilvaniei, intregesc atmosfera acestei case, reprezentative pentru locuinta taraneasca din zona Crisului Alb.
Sursa:
Gospodarie Cherelus, jud. Arad, sec. 18
Gospodaria din Cherelus a fost adusa in muzeu în 1965, constituind o marturie a culturii romanesti din rasaritul Campiei Crisurilor. Cultivarea pamantului si cresterea vitelor au fost principalele ocupatii ale locuitorilor din zona. Încadrat de vaile raurilor Crisul Alb si Teuz, satul Cherelus a fost sistematizat in perioada stapânirii austro-ungare asupra Transilvaniei. In consecinta, asezarea s-a dezvoltat ca un sat compact, cu strazile paralele intersectandu-se perpendicular. Ansamblul gospodaresc este format din: locuinta si anexele gospodaresti: "istalaul" (sura cu grajd) si "gabanasul";constructiile sunt imprejmuite de un gard de nuiele stresinit cu spini.
Casa este construita pe o fundatie de piatra, peste care sunt asezate, talpa masiva si cununile de barne, din lemn de stejar.Peretii sunt apoi "brusiti" si lipiti cu pamant, in interior si exterior si varuiti. Acoperisul in doua ape, cu fronton francon, are invelitoare din stuf, batut in trepte.
Planul casei este format dintr-o tinda mediana, flancata de doua incaperi. camera "de parada" in dreapta si camera de zi cu zi,din stanga. In tinda sunt plasate vetrele celor doua sobe "oarbe", iar in camere se afla cuptoarele propriu-zise: unul tronconic, construit din nuiele fixate intr-o vatra de pamant si apoi lipite cu lut si celalalt, din camera "de parada" in forma unui trunchi de piramida, facut din chirpici. Fumul si scanteile vetrelor din tinda sunt captate de un horn din barne lipite, tot de forma unui trunchi de piramida, care are deschiderea in afara, prin acoperis.
Interiorul casei retine atentia atat prin piesele de mobilier cat si prin textilele decorative._Dintre piesele de mobilier, specifice zonei sunt lazile de zestre "cu spinare" (cu capacul curbat),lavitele lungi, cu spatar si dulapioarele de perete ("uiegare"). In camera de zi retine atentia patul "cu capac" ,imbracat in fastuase tesaturi de canepa si lana, amplu decorate, care-l izoleaza de restul incaperii, in mod asemanator patului baldachin.
Incaperile sunt decorate cu diverse tipuri de tesaturii viu colorate: stergare albe din bumbac cu capete alese, puse "roata prin casa" si "ponevile" de lana(cuverturi), asezate pe paturi. Ceramica smaltuita si nesmaltuita, verde si rosie, din centrele Halmagel si Leheceni, cat si icoanele pictate pe sticla, in stilul specific vestului Transilvaniei, intregesc atmosfera acestei case, reprezentative pentru locuinta taraneasca din zona Crisului Alb.
Sursa: