Biblioteca de Arte Tudor Arghezi
Arta decorativă națională în creaţia Mariei Saca-Răcilă
Îmblânzirea firului moștenitor de comori…
S-a născut la 11 februarie 1941 în satul Drăgănești, județul Bălți, într-o familie de țărani. Studii: școala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (actualmente Colegiul de Arte Plastice „Al. Plămădeală), specialitatea Pictură și tapiserie (1955-1961). Se lansează cu câteva tapiserii la prima expoziție de artă decorativă din Moldova (1962). Pictor la Fabrica de textile din Strășeni (1961-1963), metodist la Casa de creație populară din Chișinău (1963-1966). Participă la expoziții republicane, unionale, internaționale. Primele lucrări: „Căsuțe”, „Alge”, „Bufnițe”, „Ieduți” (1961). Aceste opere, fiind în esența lor niște probe de căutare a unor soluții structurale vor contribui la o cotitură de concepție în arta textilă din Basarabia anilor ”60. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din fosta Uniune Sovietică (1968).
Maria Saca-Răcilă evită procedeele folosite de contemporanii săi de improvizație a motivelor folclorice în țesăturile cu subiect și introduce o nouă viziune în organizarea compozițională, libertatea limbajului în expresia plastică, în care semnul plastic deține prioritatea. Simbolul în tapiseriile sale se instalează la nivelul structural al expresiei. Expresia structurii compoziționale și valorile contrastante ale culorilor relevă un sentiment aparte, o stare anume, iradiază trăiri și simțiri inedite. Concepute într-o originală structură plastică, tapiseriile impresionează prin cromatica utilizată, prin gradații fine de griuri colorate, armonios dispuse pe albul natural al lânii. Procedeele sale de țesut duc, în chip firesc, spre scheme geometrice, ele fiind foarte ademenitoare, în timp ce pentru tehnica goblenului foarte prielnice sunt motivele naturaliste, în ultima perioadă predominând figurativul. Sinteza pe care o realizează Maria Saca-Răcilă este orientată spre alcătuirea unui repertoriu de forme simbolice în spiritul decorativ admis de structura materialului textil, sinteză, atât din punct de vedere artistic, cât şi, mai ales, filozofic-conceptual – , dovadă a cunoaşterii şi pătrunderii în esenţa substratului mitologic-folcloric al civilizaţiei popoarelor sud-est-europene.
Prin realizarea tapiseriilor „Motive populare” (1973), „Sărbătoarea holdelor” (1974, triptic) atinge culmile maturității artistice. Tapiseriile „De la câmp” (1976) (distinsă cu premiul II în cadrul unei expoziții de la Moscova), „Ochiul pământului” (1977), „Copiii planetei” (1977), „Motive moldovenești” (1977) au fost expuse la diverse expoziții internaționale în Japonia, S.U.A., Canada, Finlanda, Cipru. În 1990 Maria Saca-Răcilă creează o suită de piese textile – „Masca”, „Vodă”, „Romeo și Julieta”, „Doina”, deosebite prin structura și forma lor, în care primează muzicalitatea culorilor de o expresivitate postimpresionistă. (Actualmente aceste tapiserii întregesc interiorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți). În ultimii ani se manifestă cu tapiserii camerale: naturi statice „Vază cu flori” (1993), peisaje „Pasărea neagră (1992), „Compoziție”, „Peisaj” (1993), „Cataclisme”, „Zbor frânt” (1998).
În ultimele sale lucrări coloritul vădește o vocație picturală. Materialul textil și ritmica organizării capătă aici expresivități plastice, sensuri metaforic, cristalizându-și astfel un limbaj metaforic original. Fiind unul dintre întemeitorii tapiseriei noastre contemporane, ea obține, prin folosirea diferitor materiale – lână, păr de capră, rafie, sfoară, bumbac, cânepă, descinderea tapiseriei din plan în spațiu, vizând o maximă eficiență de texturi și o sublimă trăire estetică.
În 1987 i-a fost conferit titlul onorific „Maestru Emerit în Arte”. În 1996 a fost distinsă cu medalia „Meritul Civic”. În 1998 este distinsă cu Premiul Național pentru seria de tapiserii: „Motive populare”, „Culorile pământului”, „Baladă ciobănească”, „Ochiul pământului”, „Doina”, „Romeo și Julieta”, „Masca” ș.a. Premiul pentru Excelență al Uniunii Artiștilor Plastici (2007); Premiul Ministerului Culturii (2008); Medalia „Mihai Grecu” a Uniunii Artiștilor Plastici – pentru „promovarea valorilor intelectuale, artistice și morale”. (2021)
APRECIERI
„În lucrările Mariei Saca-Răcilă nu găsim elemente de decor din arta populară, caracterul acesteia fiind adânc impregnat în însăşi opera ei. Fiind bazate pe principiile creaţiei populare, lucrările artistei vădesc o înclinaţie spre modern, spre sensurile globale ale artei contemporane” .
Sofia Bobernaga, critic de arte
„Creația Mariei Saca-Răcilă reflectă avântul spiritului creator orientat spre lărgirea hotarelor artistice și informative ale operei. Practicând pe parcursul a mai multor decenii tapiseria, artista a trasat o filieră inedită ce a încorporat în sine metamorfoze ale tradiției folclorice de reprezentare plastică și simbioze ale acestora cu caracteristici ale altor genuri, creând sintaxe și expresii de iminentă originalitate”;
„Maria Saca-Răcilă s-a evidențiat în calitate de colorist de o rară sensibilitate cromatică. Materialele plastice utilizate de autoare în diverse genuri ale creației (fie covor, goblen sau pictură) au fost în permanență mijlocul necesar de deschidere spirituală în fața lumii și o scară simbolică a ascensiunii Mariei Saca-Răcilă spre desăvârșire”.
Constantin Spânu, dr. în studiul artelor
„Motivul romboidal îi atribuie tapiseriei şi un profund conţinut simbolic, semnificând în câmpul scoarţei, prezenţa unică şi incontestabilă a soarelui, (…). Apărut în fluxul continuu al vârstelor, rombul instituie în imagine un nou sentiment spaţial şi temporal. În acest nucleu stabil, timpul se dispune ciclic, permiţând excursul în vârsta mitică, şi pe aceeaşi cale, revenirea în actualitate”.
Constantin Prut, critic de arte (România)
„Câmpiile Moldovei” este o operă remarcabilă, menţionată în 1984 în cadrul unei Expoziţii Republicane de Arte Plastice, lucrare achiziţionată ulterior la Moscova…E o perlă a frumuseţii pământului Moldovei, … artista rânduind măiestrit porţiunile texturii compoziţionale cu cele ale sisalului, materializând astfel podoabele câmpiilor moldave şi palpabila emanaţie a căldurii plaiului natal”.
Gheorghe Mardare, critic de arte
”Maria Saca- Răcilă este una dintre personalitățile marcante din arta plastică din Republica Moldova. Prin lucrările sale, a promovat peste hotare arta plastică din țara noastră. Încă de la debutul său, ea a participat la expoziții din mai multe țări europene. Maria Saca-Răcilă este una dintre artistele care a pus baza tapiseriei contemporane. Atunci, în 1962, împreună cu Elena Rotaru, a reușit să expună o altfel de tapiserie, bazată pe tradițiile populare, pe arta covorului popular și a dat o viziune modernă tapiseriei. De acolo au început să apară alți artiști în acest domeniu. În prezent, mai mulți artiști tineri sunt inspirați din lucrările ei din anii ’60”.
Dumitru Bolboceanu, Președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova
„Maria Saca-Răcilă a realizat lucrări în arta tradiției, iar din anii ‘80 – lucrări de orientare modernă, foarte bine construite din punct de vedere stilistic și compozițional…Este o artistă care știe să găsească echilibrul în suprafețe foarte mari. În ultimii ani, ea și-a îngăduit să picteze pe dimensiuni medii, care sunt la fel de bine construite din punct de vedere al conceptului, fie că sunt motive simple precum naturile statice sau lucrări orientate către anumite simboluri universale. Acestea sunt tratate la fel de bine din punct de vedere compozițional, dar și cromatic și stilistic. Este o pictură de un rafinament excepțional”.
Tudor Zbârnea, Directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei
„Tapiseriile Mariei Saca-Răcilă, executate la un nivel remarcabil, marea majoritate în haute-lisse, relevă calități decorative expresive particulare, demonstrând contribuția substanțială a artistei la dezvoltarea tapiseriei în Republica Moldova.”
Ana Simac, dr. în studiul artelor
„Artista nu imită folclorul, ci îl examinează în spiritul actualității, încearcă o alianță între valorile artistice ale țesutului popular și sugestiile estetice moderne, încorporând organic suflul artei populare în propriul fond creativ”.
Ana Simac, dr. în studiul artelor
Un studiu de Ludmila COTOMAN
Listă bibliografică: Maria Saca-Răcilă pictor-decorator
Saca-Răcilă, Maria. „Abia am scăpat de gratiile comuniste şi vin altele peste noi” : Interviu cu plasticiana Maria Saca-Răcilă / a dialogat : Irina Nechit // Jurnal de Chişinău. – 2016. – 26 aug. – P. 20.
Saca-Răcilă, Maria. [Răspuns la Chestionarul revistei „Moldova ” ] // Moldova. – 1977. – Nr 2. – P. a 4-a a cop. : 3 reprod.
Saca-Răcilă, Maria. „Salvarea şi punerea în lumină a covoarelor din străbuni este totuna ca şi a îngriji un izvor cu apă de leac” : [dialog cu M. Saca-Răcila, meşter popular] / a dialogat : Larisa Turea // Moldova. – 1984. – Nr 3. – P. 34-35.
***
Bobernagă, Sofia. Între tradiţie şi inovaţie :
/ Sofia Bobernagă // Nistru. – 1977. – Nr 10. – P. 148-150.
Bobernagă, Sofia. Maria Saca-Răcilă / Sofia Bobernagă // Atelier. – 1998. – Nr 5-6. – P. 26-27; reprod. : foto.
Bobernagă, Sofia. Realism poetic şi virtute spirituală : [despre Maria Saca-Răcilă, meşter al covorului moldovenesc contemporan] / Sofia Bobernagă // Moldova socialistă. – 1977. – 8 sept. – P. 4.
Bobernagă, Sofia. Tradiţii şi inovaţii în arta decorativă aplicată : [covoarele artistei plastice Maria Saca-Răcilă] / Sofia Bobernagă // Nistru. – 1980. – Nr 6. – P. 154.
Bulat, Vlad. „Chipul trist” al plasticii se înviorează : [expoziția Mariei Saca-Răcilă la București] / Vlad Bulat // Literatura și arta. – 1993. – 15 apr. – P. 6.
Diviza, Irina. Portret în cadrul „Ferestrei spre Univers” : [mândria colecţiei de artă moldovenească a Muzeului Naţional de Arte Plastice sunt goblenurile Mariei Saca-Răcilă] / Irina Diviza // Capitala. – 2001. – 14 febr. – P. 5.
Fondos, Georgeta. Aspecte comparative în evoluția tapiseriei din Republica Moldova / Georgeta Fondos // Arta”98. – Chișinău. – 1999. – P. 18.
Gheorghiță, Ion. Structuri vizionare : tapiseria : [Mariei Saca-Răcilă] / Ion Gheorghiță // Literatura și arta. – 1977. – 8 sept. – P. 7.
Mardare, Gheorghe. Îmblânzirea firului moștenitor de comori : [Maria Saca-Răcilă] / Gheorghe Mardare // Literatura și arta. – 1982. – 2 dec. – P. 7.
Olaru, Angelina. Pictoriţa Maria Saca-Răcilă : „Să fii cinstit în artă…” [Text] : [despre creaţia pictoriţei] / Angelina Olaru // Timpul. – 2008. – 4 noiem. – P. 8.
Partole, Claudia. „M-am realizat în timpul când era greu să te realizezi…” : [despre creația artistei plastice Maria Saca-Răcilă] /Claudia Partole // Moldova Suverană. – 1998. – 30. – P. 6.
Prut, Constantin. Maria Saca-Răcilă / Prut, Constantin. Calea rătăcită, o privire asupra artei populare românești. – București, 1971. – P. 76.
Purice, Lucia. Metafore plastice ale existenței noastre în timp // Purice, Lucia. A patra dimensiune. – Chișinău, 1991. – P. 34-41.
Russu-Haraba, Anastasia. Pe cărarea firului : [despre Maria Saka-Răcilă, prima plasticiană din ţară care a marcat domeniul tapiseriei naţ.] / Anastasia Rusu-Haraba // Moldova : serie nouă. – 2009. – Nr 2. – P. 40-43.
Simac, Ana. Creația Mariei Saca-Răcilă în contextul tapiseriei naționale / Ana Simac // Arta”98. – Chișinău. – 1999. – P. 42-45.
Simac, Ana. Tradiții populare în tapiseria contemporană din Republica Moldova / Ana Simac // Arta”97. – Chișinău. – 1997. – P. 175-182. : 4 reprod.
Simac, Ana. Tradiții și inovații în creația Mariei Saca-Răcilă / Ana Simac // Literatura și arta. – 1998. – 6 aug. – P. 6. : reprod.
Simac, Ana. Dialogul între tradiţie şi modern în creaţia Mariei Saca-Răcilă : [despre Maria Saca-Răcilă, personalitate notorie a artelor plastice moldoveneşti, creatoarea tapiseriei profesioniste în Republica Moldova] / Ana Simac // Akademos. – 2012. – Nr 2 (24). – P. 142-147.
Toma, Ludmila. Arta plastică a Republicii Moldova la București : [cu participarea Mariei Saca-Răcilă] / Ludmila Toma // Arta plastică”94. – Chișinău. – P. 127.
Zbârciog, Vlad. Coborând în profunzimi, spre esenţe : [despre Maria Saca-Racilă, meşter popular, artistă în arta tapiseriei] / Vlad Zbârciog // Literatura şi arta. – 1984. – 8 mart. – P. 6.
Zbârciog, Vlad. Metafore plastice despre existența noastră în timp : [din activitatea Mariei Saca-Răcilă în arta goblenului moldovenesc] / Vlad Zbârciog // Nistru. – 1984. – Nr 10. – P. 147-152.
Zbârciog, Vlad. Promovând metafora vieții : [Goblenul Mariei Saca-Răcilă în arta goblenului moldovenesc] / Zbârciog, Vlad. Vămi pentru valorile sufletului. – Chișinău, 1989. – P. 139-145.
Arta decorativă națională în creaţia Mariei Saca-Răcilă
Îmblânzirea firului moștenitor de comori…
S-a născut la 11 februarie 1941 în satul Drăgănești, județul Bălți, într-o familie de țărani. Studii: școala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (actualmente Colegiul de Arte Plastice „Al. Plămădeală), specialitatea Pictură și tapiserie (1955-1961). Se lansează cu câteva tapiserii la prima expoziție de artă decorativă din Moldova (1962). Pictor la Fabrica de textile din Strășeni (1961-1963), metodist la Casa de creație populară din Chișinău (1963-1966). Participă la expoziții republicane, unionale, internaționale. Primele lucrări: „Căsuțe”, „Alge”, „Bufnițe”, „Ieduți” (1961). Aceste opere, fiind în esența lor niște probe de căutare a unor soluții structurale vor contribui la o cotitură de concepție în arta textilă din Basarabia anilor ”60. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din fosta Uniune Sovietică (1968).
Maria Saca-Răcilă evită procedeele folosite de contemporanii săi de improvizație a motivelor folclorice în țesăturile cu subiect și introduce o nouă viziune în organizarea compozițională, libertatea limbajului în expresia plastică, în care semnul plastic deține prioritatea. Simbolul în tapiseriile sale se instalează la nivelul structural al expresiei. Expresia structurii compoziționale și valorile contrastante ale culorilor relevă un sentiment aparte, o stare anume, iradiază trăiri și simțiri inedite. Concepute într-o originală structură plastică, tapiseriile impresionează prin cromatica utilizată, prin gradații fine de griuri colorate, armonios dispuse pe albul natural al lânii. Procedeele sale de țesut duc, în chip firesc, spre scheme geometrice, ele fiind foarte ademenitoare, în timp ce pentru tehnica goblenului foarte prielnice sunt motivele naturaliste, în ultima perioadă predominând figurativul. Sinteza pe care o realizează Maria Saca-Răcilă este orientată spre alcătuirea unui repertoriu de forme simbolice în spiritul decorativ admis de structura materialului textil, sinteză, atât din punct de vedere artistic, cât şi, mai ales, filozofic-conceptual – , dovadă a cunoaşterii şi pătrunderii în esenţa substratului mitologic-folcloric al civilizaţiei popoarelor sud-est-europene.
Prin realizarea tapiseriilor „Motive populare” (1973), „Sărbătoarea holdelor” (1974, triptic) atinge culmile maturității artistice. Tapiseriile „De la câmp” (1976) (distinsă cu premiul II în cadrul unei expoziții de la Moscova), „Ochiul pământului” (1977), „Copiii planetei” (1977), „Motive moldovenești” (1977) au fost expuse la diverse expoziții internaționale în Japonia, S.U.A., Canada, Finlanda, Cipru. În 1990 Maria Saca-Răcilă creează o suită de piese textile – „Masca”, „Vodă”, „Romeo și Julieta”, „Doina”, deosebite prin structura și forma lor, în care primează muzicalitatea culorilor de o expresivitate postimpresionistă. (Actualmente aceste tapiserii întregesc interiorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți). În ultimii ani se manifestă cu tapiserii camerale: naturi statice „Vază cu flori” (1993), peisaje „Pasărea neagră (1992), „Compoziție”, „Peisaj” (1993), „Cataclisme”, „Zbor frânt” (1998).
În ultimele sale lucrări coloritul vădește o vocație picturală. Materialul textil și ritmica organizării capătă aici expresivități plastice, sensuri metaforic, cristalizându-și astfel un limbaj metaforic original. Fiind unul dintre întemeitorii tapiseriei noastre contemporane, ea obține, prin folosirea diferitor materiale – lână, păr de capră, rafie, sfoară, bumbac, cânepă, descinderea tapiseriei din plan în spațiu, vizând o maximă eficiență de texturi și o sublimă trăire estetică.
În 1987 i-a fost conferit titlul onorific „Maestru Emerit în Arte”. În 1996 a fost distinsă cu medalia „Meritul Civic”. În 1998 este distinsă cu Premiul Național pentru seria de tapiserii: „Motive populare”, „Culorile pământului”, „Baladă ciobănească”, „Ochiul pământului”, „Doina”, „Romeo și Julieta”, „Masca” ș.a. Premiul pentru Excelență al Uniunii Artiștilor Plastici (2007); Premiul Ministerului Culturii (2008); Medalia „Mihai Grecu” a Uniunii Artiștilor Plastici – pentru „promovarea valorilor intelectuale, artistice și morale”. (2021)
APRECIERI
„În lucrările Mariei Saca-Răcilă nu găsim elemente de decor din arta populară, caracterul acesteia fiind adânc impregnat în însăşi opera ei. Fiind bazate pe principiile creaţiei populare, lucrările artistei vădesc o înclinaţie spre modern, spre sensurile globale ale artei contemporane” .
Sofia Bobernaga, critic de arte
„Creația Mariei Saca-Răcilă reflectă avântul spiritului creator orientat spre lărgirea hotarelor artistice și informative ale operei. Practicând pe parcursul a mai multor decenii tapiseria, artista a trasat o filieră inedită ce a încorporat în sine metamorfoze ale tradiției folclorice de reprezentare plastică și simbioze ale acestora cu caracteristici ale altor genuri, creând sintaxe și expresii de iminentă originalitate”;
„Maria Saca-Răcilă s-a evidențiat în calitate de colorist de o rară sensibilitate cromatică. Materialele plastice utilizate de autoare în diverse genuri ale creației (fie covor, goblen sau pictură) au fost în permanență mijlocul necesar de deschidere spirituală în fața lumii și o scară simbolică a ascensiunii Mariei Saca-Răcilă spre desăvârșire”.
Constantin Spânu, dr. în studiul artelor
„Motivul romboidal îi atribuie tapiseriei şi un profund conţinut simbolic, semnificând în câmpul scoarţei, prezenţa unică şi incontestabilă a soarelui, (…). Apărut în fluxul continuu al vârstelor, rombul instituie în imagine un nou sentiment spaţial şi temporal. În acest nucleu stabil, timpul se dispune ciclic, permiţând excursul în vârsta mitică, şi pe aceeaşi cale, revenirea în actualitate”.
Constantin Prut, critic de arte (România)
„Câmpiile Moldovei” este o operă remarcabilă, menţionată în 1984 în cadrul unei Expoziţii Republicane de Arte Plastice, lucrare achiziţionată ulterior la Moscova…E o perlă a frumuseţii pământului Moldovei, … artista rânduind măiestrit porţiunile texturii compoziţionale cu cele ale sisalului, materializând astfel podoabele câmpiilor moldave şi palpabila emanaţie a căldurii plaiului natal”.
Gheorghe Mardare, critic de arte
”Maria Saca- Răcilă este una dintre personalitățile marcante din arta plastică din Republica Moldova. Prin lucrările sale, a promovat peste hotare arta plastică din țara noastră. Încă de la debutul său, ea a participat la expoziții din mai multe țări europene. Maria Saca-Răcilă este una dintre artistele care a pus baza tapiseriei contemporane. Atunci, în 1962, împreună cu Elena Rotaru, a reușit să expună o altfel de tapiserie, bazată pe tradițiile populare, pe arta covorului popular și a dat o viziune modernă tapiseriei. De acolo au început să apară alți artiști în acest domeniu. În prezent, mai mulți artiști tineri sunt inspirați din lucrările ei din anii ’60”.
Dumitru Bolboceanu, Președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova
„Maria Saca-Răcilă a realizat lucrări în arta tradiției, iar din anii ‘80 – lucrări de orientare modernă, foarte bine construite din punct de vedere stilistic și compozițional…Este o artistă care știe să găsească echilibrul în suprafețe foarte mari. În ultimii ani, ea și-a îngăduit să picteze pe dimensiuni medii, care sunt la fel de bine construite din punct de vedere al conceptului, fie că sunt motive simple precum naturile statice sau lucrări orientate către anumite simboluri universale. Acestea sunt tratate la fel de bine din punct de vedere compozițional, dar și cromatic și stilistic. Este o pictură de un rafinament excepțional”.
Tudor Zbârnea, Directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei
„Tapiseriile Mariei Saca-Răcilă, executate la un nivel remarcabil, marea majoritate în haute-lisse, relevă calități decorative expresive particulare, demonstrând contribuția substanțială a artistei la dezvoltarea tapiseriei în Republica Moldova.”
Ana Simac, dr. în studiul artelor
„Artista nu imită folclorul, ci îl examinează în spiritul actualității, încearcă o alianță între valorile artistice ale țesutului popular și sugestiile estetice moderne, încorporând organic suflul artei populare în propriul fond creativ”.
Ana Simac, dr. în studiul artelor
Un studiu de Ludmila COTOMAN
Listă bibliografică: Maria Saca-Răcilă pictor-decorator
Saca-Răcilă, Maria. „Abia am scăpat de gratiile comuniste şi vin altele peste noi” : Interviu cu plasticiana Maria Saca-Răcilă / a dialogat : Irina Nechit // Jurnal de Chişinău. – 2016. – 26 aug. – P. 20.
Saca-Răcilă, Maria. [Răspuns la Chestionarul revistei „Moldova ” ] // Moldova. – 1977. – Nr 2. – P. a 4-a a cop. : 3 reprod.
Saca-Răcilă, Maria. „Salvarea şi punerea în lumină a covoarelor din străbuni este totuna ca şi a îngriji un izvor cu apă de leac” : [dialog cu M. Saca-Răcila, meşter popular] / a dialogat : Larisa Turea // Moldova. – 1984. – Nr 3. – P. 34-35.
***
Bobernagă, Sofia. Între tradiţie şi inovaţie :
/ Sofia Bobernagă // Nistru. – 1977. – Nr 10. – P. 148-150.
Bobernagă, Sofia. Maria Saca-Răcilă / Sofia Bobernagă // Atelier. – 1998. – Nr 5-6. – P. 26-27; reprod. : foto.
Bobernagă, Sofia. Realism poetic şi virtute spirituală : [despre Maria Saca-Răcilă, meşter al covorului moldovenesc contemporan] / Sofia Bobernagă // Moldova socialistă. – 1977. – 8 sept. – P. 4.
Bobernagă, Sofia. Tradiţii şi inovaţii în arta decorativă aplicată : [covoarele artistei plastice Maria Saca-Răcilă] / Sofia Bobernagă // Nistru. – 1980. – Nr 6. – P. 154.
Bulat, Vlad. „Chipul trist” al plasticii se înviorează : [expoziția Mariei Saca-Răcilă la București] / Vlad Bulat // Literatura și arta. – 1993. – 15 apr. – P. 6.
Diviza, Irina. Portret în cadrul „Ferestrei spre Univers” : [mândria colecţiei de artă moldovenească a Muzeului Naţional de Arte Plastice sunt goblenurile Mariei Saca-Răcilă] / Irina Diviza // Capitala. – 2001. – 14 febr. – P. 5.
Fondos, Georgeta. Aspecte comparative în evoluția tapiseriei din Republica Moldova / Georgeta Fondos // Arta”98. – Chișinău. – 1999. – P. 18.
Gheorghiță, Ion. Structuri vizionare : tapiseria : [Mariei Saca-Răcilă] / Ion Gheorghiță // Literatura și arta. – 1977. – 8 sept. – P. 7.
Mardare, Gheorghe. Îmblânzirea firului moștenitor de comori : [Maria Saca-Răcilă] / Gheorghe Mardare // Literatura și arta. – 1982. – 2 dec. – P. 7.
Olaru, Angelina. Pictoriţa Maria Saca-Răcilă : „Să fii cinstit în artă…” [Text] : [despre creaţia pictoriţei] / Angelina Olaru // Timpul. – 2008. – 4 noiem. – P. 8.
Partole, Claudia. „M-am realizat în timpul când era greu să te realizezi…” : [despre creația artistei plastice Maria Saca-Răcilă] /Claudia Partole // Moldova Suverană. – 1998. – 30. – P. 6.
Prut, Constantin. Maria Saca-Răcilă / Prut, Constantin. Calea rătăcită, o privire asupra artei populare românești. – București, 1971. – P. 76.
Purice, Lucia. Metafore plastice ale existenței noastre în timp // Purice, Lucia. A patra dimensiune. – Chișinău, 1991. – P. 34-41.
Russu-Haraba, Anastasia. Pe cărarea firului : [despre Maria Saka-Răcilă, prima plasticiană din ţară care a marcat domeniul tapiseriei naţ.] / Anastasia Rusu-Haraba // Moldova : serie nouă. – 2009. – Nr 2. – P. 40-43.
Simac, Ana. Creația Mariei Saca-Răcilă în contextul tapiseriei naționale / Ana Simac // Arta”98. – Chișinău. – 1999. – P. 42-45.
Simac, Ana. Tradiții populare în tapiseria contemporană din Republica Moldova / Ana Simac // Arta”97. – Chișinău. – 1997. – P. 175-182. : 4 reprod.
Simac, Ana. Tradiții și inovații în creația Mariei Saca-Răcilă / Ana Simac // Literatura și arta. – 1998. – 6 aug. – P. 6. : reprod.
Simac, Ana. Dialogul între tradiţie şi modern în creaţia Mariei Saca-Răcilă : [despre Maria Saca-Răcilă, personalitate notorie a artelor plastice moldoveneşti, creatoarea tapiseriei profesioniste în Republica Moldova] / Ana Simac // Akademos. – 2012. – Nr 2 (24). – P. 142-147.
Toma, Ludmila. Arta plastică a Republicii Moldova la București : [cu participarea Mariei Saca-Răcilă] / Ludmila Toma // Arta plastică”94. – Chișinău. – P. 127.
Zbârciog, Vlad. Coborând în profunzimi, spre esenţe : [despre Maria Saca-Racilă, meşter popular, artistă în arta tapiseriei] / Vlad Zbârciog // Literatura şi arta. – 1984. – 8 mart. – P. 6.
Zbârciog, Vlad. Metafore plastice despre existența noastră în timp : [din activitatea Mariei Saca-Răcilă în arta goblenului moldovenesc] / Vlad Zbârciog // Nistru. – 1984. – Nr 10. – P. 147-152.
Zbârciog, Vlad. Promovând metafora vieții : [Goblenul Mariei Saca-Răcilă în arta goblenului moldovenesc] / Zbârciog, Vlad. Vămi pentru valorile sufletului. – Chișinău, 1989. – P. 139-145.