Acum zece ani, aș fi spus despre mine că sunt o împrejurare de straniu și comun, de aiurări de clopot și frământări de clape, ca să parafrazez un semnificativ om de cultură, dar astăzi, în suflet nu mai port tristețea planetelor ce apun, deși mi-e sufletul tumultul căderilor de ape. În fine, scriu zilnic. Este o formă de gimnastică mintală.